Nu gasesc muzica Soarelui meu,
de dimineata mistica si calda,
unde numai tu stateai si…
vedeai…
Vedeai lumina ta-n oglinda,
culoara vietii langa mare,
ce numai acolo ea, te are..
Cu dor picura trist un gand,
de infinit pe infinit,
o fractie ce mai mereu
in lumea Lui, lui Dumnezeu
ii dadea mai mereu..un 1
Un orizont de-atins perfect,
la armonie cu zenitul,
in contemplare cu iubirea…
Ea singura, ne e egalul,
ce duce viata intr-un prag
acolo, unde poate viata..
sa mai insemne Cerul drag,
pe el sa scrie cu o umbra,
un nume talmacit in Soare,
adus din cautari nocturne,
de prin paduri ultramarine,
de prin corabiile cu frunze,
pe unde gandu-mi plimba dorul,
de-as fi neant..
as fi acolo…;)
si as uni eu orizontul
asa cum il credeam de mica
ca se imbratiseaza-n zambet
un soare drag,
cu blanda mare..
de dincolo de suflul alb,
intrezaresc eu ploaia ta..
de-ai fi..
de-as fi ..
acolo, pen-senrat
in amndoi,
ca doua raze-n infinit
noi am zambi, cu ochii vii
facand un 8 din cer si mare
unind lumina cu-asa vrere,
cu dorul din oglind-albastra…
Iubite Cer, reda-mi din Soare,
razele lui imbratisare,
aducatoare de zenit,
si suras fin pe al meu chip…
Te rog, drag cerule, de mine
te rog..
sa ploua cu Lumine ..
photo by Todd Wall
Deschide-o ploaie de alb-astru,
si fa sa cada de prin nouri,
Lumini curate, albe, albastre,
si rosii, burgundii sfioase,
si galbene-oranj de Soare,
asa cum rade el prin Univers
cand se coboara in priviri,
cu ochii mari stralucitori,
si cu adanc de cr privind,
rastoarna cai lactee peste nori,
lasand sa iasa doar..surasul,
si intrebarea cu lumina..
mai vii, mai esti…ai sa mai vii?
De-as fi ce nu sunt eu acum, in toamna,
de-as fi ce sufletul imi cere,
Icar pe inima mi-ar scrie,
„porneste odata inainte,
intoarce cheia de zenit,
vezi ca se face becul rosu,
e semn ca cerul e deschis,
si liber e avantul sus,
tine maneta-nfinit,
nu te lasa sa tot cobori,
ai doar cuvant,
ia urca-n inaltimi,
tu-ti ceapa ta de azurie,
mare albastra si zurlie..
te urca de-ti doresti lumina,
nu astepta sa cada neaua..
las-o pentru neantul lumii,
e sare multa si marunta
tu stii sa-nalti ochii de cer,
si sa dai norii la o parte..
Ei, da-i odata si te du,
In infinitul dorului
Soarele tau sa-l ajungi,
sa-i strigi, prinzandu-i urma raga,
” Hei Soare, un’de-alergi?
Asteapta-ma, ca viu la raze,
asteapta-ma..in Dumnezeu…”
Asteapta-ma iar in lumina,
atunci cand obosit adormi,
pe perna vremilor de nori,
si lasi sa cada fulgi de nea
cu rasete cristaline
oglinda stelelor-copii,
oglinda de frumos si viu,
ca micul print in vis
s-o simti si…
sa surazi prin infinit
atunci cand lin, tu dormi
cu razele-odihnind povestea
ce tine-n viata Marea toata,
ce tine vie, marea ta…
Asteapta-ma iar dimineata,
cand nerabdator,
vrei sa vezi
in raze lumea sa-ntremezi,
si din caldura sa iti dai
Aleanul tau de dor si drag,
unei pitite lumi de apa,
unde o zana infinita,
ce-i nevazuta-n lumea sa,
pogoara mici cristale line,
suave lacrimi de matase,
ce le-a tesut ea,
noaptea-ntreaga,
ca tie sa iti fie daruri,
sa iti ajunga la picioare,
in tarmul versurilor sale,
sa le culegi cu grija mare,
ascund surasuri si albastre,
firave ganduri, mult visate,
ce-au fost uitate printre stele…
ea, le-a cules, cu drag de tine,
si le-a soptit
„sa-i fiti suave,
Lumina Lui sa va zambeasca…
Sa fiti frumoase, albele mele,
frumoase flori de mare-albastra…
Sa fiti duioase, picaturi,
ca stiti c-ascundeti
mici mistere,
pe fiecare eu am pus,
sa-i duca Soarelui cu drag,
o mangaiere de-Alint,
o-atingere de infinit,
un ras de stea mai jucausa
si-un tril de pasere maiastra…
Sa fiti voi demne, picaturi,
Eu, mare , v-am facut
Frumoase, stele de val
si ..cristaline..
S-atingeti inima de Soare,
cu mangaieri ultramarine,
cum numai marea
stie, simte…
sa-i fiti de’alean,
din dorul meu..
si ocrotiti-l ca un zeu
sa imi zambeasca
mai mereu…;)
photo by ammar al-ameen
Lumine drag,
asteapta marea-n paradox,
e infinita, mica, trista
dar e lumina stralucinda,
suava, vesela, suranda,
atunci cand chipu’ti intrevede
si cu lumina sa se-mbata,
ca si o iasomie calda,
ce-n briza unei amintiri,
pastrata-n vara minunata,
ti-o daruiam dintr-o inima,
spre tine soare fain de-apus,
Sa-mi mai zambesti,
Sa nu ma uiti…
* je t’attends ici, merci parce que je t’aime 😉
** ~Sourire-moi, mon Ame ~
*** pentru dorul caldurii si amintirii, intr-un cluj inserat si prevestitor de nea, unde zboara in geam un mic avion in luminile Frantei, frante de gand si inima…cu mare si mult drag, din m.g.n, 19.30, ziua sfanta a soarelui fain, 26 octombrie 2014, zi cu paradox impartit la doi, intre cer si mare, sau poate unit..qui peut-etre sais..;)
Scaramouche 