când te privesc…

când te privesc Lumine drag,

paloarea atingerii de mare,

devine’o..umbră călătoare,

devine nor şi-n diafan,

aduce-n dar parfum de irişi

floare a ochilor cei dragi,

când te privesc revine roua

de dimineaţa lin dansând,

în paşi timptili, ascunşi de ceaţă

se-aşează picătura blândă,

suavă iasomie dragă,

de-o alinţi uşor cu raze vii,

Tu Soare drag, tu vei simţi

cum un surâs îţi joacă-n chip

căci vrea să redevină plin…

Cuvinte drag din ţărmuri calde,

deschide-ţi inima în albastru,

primeşte dorul cel cu viaţă

şi îmi zâmbeşte în neştire,

voi ştii când chipul-n somn închin,

că un Azur ţi-a zâmbit cald

şi-n colţul din cortina albastră,

acolo unde ochii-s somn,

voi regăsi lumina mea,

o blândă rouă de mătase…

Această prezentare necesită JavaScript.

Cuvinte dragi dansează acum,

în paşi de timp borgesian,

Suflete viu rămâi curat,

cutezător conquistador,

călătoreşte-n tine însuţi,

cascada inimii o trece

şi dincolo de ea, priveşte,

iartă-n îndoiala cea amară,

ce-aduse triste valuri’n ţărm,

meltemei gânduri să doboare…

Cuvinte drag, zâmbeşte larg,

din Infinit, Viitor arată,

culege pentru mine raze,

şi blânde adieri suave,

albe-atingeri, orhidee,

lin lunecă-ţi a ta privire,

pe-a lor culoare de mătase,

coboara catifeaua din privire

şopteşte-i unei vieţi unice,

urechea unei flori de inimi,

dorinţa ta de Soare bun,

Dorinţa ta de-albastră mare

şi poate ca-n oglinda din poveste,

parfum de frezii accolade,

tu vei simţi cândva înalt,

din primăvara unei inimi,

de vei dori cu’adevărat,

să mai simţi marea-nserat…

Această prezentare necesită JavaScript.

Dragul meu vis de Paradis…

Îmi era dor să-ţi dărui gând

şi-o umbră de-o aveam cu mine,

a ta era şi şoapta mea

şi griul ceţei din ăst burg,

devenea fir curat pe un fuior,

povestea depăna-va blând,

cu acea speranţă ca un zbor,

e singura-mi aripă vie,

nefrântă cât mai cred în Sus,

şi-i singura care bate,

să zbată inimii cuvânt,

de dor curat, de infinit,

de tine, gândul meu nespus,

făr’de corvoadele lumeşti,

făr’de săgeţi sau de ursuzi,

Cu dor îţi scriu pe coala vieţii,

e albă ca speranţa mea,

Mi-e gândul dragul meu mereu,

la tine-n inimă, Alb-astre

Trăieşte plin şi te uimeşte,

iubeşte tot şi preţuieşte

clipirea lor cea neştituită

blândeţea, bunătatea lor,

efemeride le sunt traiuri,

dar vor fi vii în tine, suflet

de vei păstra şi de vei scrie

neantul deveni-va plin

şi blând şi plin de lecţii calde,

de nemurirea cea în paşi…

Trăieşte Viule deplinul

şi umple-ţi inima de-avânt,

entuziasta ta cătare

să aibă zbor, curaj şi ..Tu!!

Umple cuvântul c’armonie

să-mi depeni mai apoi cu drag,

te-aştept în visul cel de iarnă,

de primăvară ca-n poveşti,

să retrăiesc prin zarea ta,

prin ochii tăi voi retrăi

cum ai simţit tu, viaţa ta…

Umple cuvântul Contemplare

pentr-a ta inimă albastră

să ai curată pacea-n ea

să poţi să darui lumii stele,

mici licăriri de licurici,

culori de un frumos basmatic,

adună Suflete frumosul

şi vino apoi să mi-l destănui…

Alint de-mbrăţişare-ţi dărui…

căci te privesc când…

Să ai dor dragul meu...

Să ai dor dragul meu…

*cu drag avânt în viu, cu licăr de inimă-rouă şi dor frumos spre tine să zâmbeşti cutreierând timpul înaintea mea şi viul culorilor calde de priviri, suflete şi inimi simple şi magice…Fii viu zâmbet drag!!;)

** dintr-un cluj londonez pe care încă-l sper să devină parizian în primăvară, cu dor şi armonie de nimburi celeste, nespuse, pe acolo pe unde dor depărtărilor poartă sufletul să se poată ostoi din visul oglindirii, să vegheze somnul iubirii şi să zâmbească cu pace gândurală…3.27, miez dintr-o altă dimineaţă cu deja-zi …, 22 ianuarie, ziua lui Jupiter insularul, zeul tăcut al înţelepciunii din univers…cu drag, avânt şi entuziasm dintr-o îmbrăţişare cerească din fereastră…

***all my appreciation to the amazing photographers for their artworks that keep my soul to smile to write…may i don’t know all the names but i feel the beauty of each of them…thank you photos and colours!!

~quand je te regarde, miroir d’ame, je t’aime comme je ne m’aime pas…~

Amour de Paris

vraiment, acolo sta…

inima mea, si-a ta, si-a altuia,

ce a simtit macar o dat

cum e iubirea adevarata…

Dragul meu gand de PARadIS*

iubeste viu, mereu cu drag,

suavul vis de langa Sena,

sub cerul liber si senin,

acolo unde un dor frumos

se intrupa din crisalida,

din doua inimi de’asta vara,

ce-ascunsera caldura ei

un dor albastru de-a sa mare,

un dor de dorul nostru’Azure…

Această prezentare necesită JavaScript.

Mai stii tu dragul meu Paris,

presque de toi eram mereu,

cu ochii-n Sacre Coeur toujours

priveam la tine zi si noapte

la visul cand ma voi intoarce,

dragul meu dor din Infinit,

avantul liber spre’al meu zeu

al nostru Rege Soare magnifique

T’es beau tu sais, je sais…

Dragul vis din cer senin,

cand ochii-i las in miaza noptii

te vad mereu ca si atunci,

plin tot de albii fulgi,

lasandu-ma in incantare

spre cel Eiffel din dreapta zare,

si tot priveam cu doar doi ochi,

dar razele infloreau in irisi,

oglinda feerica si’eiffelica

spre viu’avantul unei inimi

ce licarea facand cu mana

parca din albul cel roze

dintr-un mic colt de Sacre Coeur…

Parisul meu, mi-erai frumos

si mi-ai ramas si-mi vei tot fi,

acum din visul atemporal,

cand dintr-un suflet adiere

de noi-suav, soapte-n Montmartre

Parisul meu, imi esti al nostru

c-ai dat iubire unor inimi,

suavul gand de peste timp,

suava zbatere in inimi,

un zbor din ancestralul dor

s-aduci mereu ca-ntr-o oglinda

rodin sa ne inchine-n maini,

Amour de nous en Paris*reve

Notre mirroir, vrai Paradis…

Această prezentare necesită JavaScript.

Oui, c’est vrai, mon reve de toi

Paris d’amour, Parisul meu,

cand ai ajuns sa-mi fi un noi

mi-ai licarit din Sena vii,

doi licurici pe ai mei obraji

s-au asezat si am ramas,

cu ei mereu pe amintire

paznici de vis, atingeri-ingeri

Lumine drag din cerul liber

albastru e mereu acolo,

si noaptea-n zi e ca o zana

mereu zanatica, naluca

cu zambete si veselii,

Follies Bergere si Amelie,

surasul plin pe l’escaliers

sus in Montmartre te astept,

visez eu viu, Cuvinte drag,

frumosul nostru Paradis

ce-n pagini de accordeon

isi are murmurul pastrat

si-ntr-o flasneta dor suav

de lacrimi calde, blande, vii

in accolade sa-mi le tii,

tu, dragul meu vis ceresc,

Alint al norilor zeiesti

curajul inimii de arta

ce stralucesti cand doar clipesti

si viul sufletesc reversi

in raul Lunii ca-n oglinda

sa vad mereu privirea ta,

ca o atinge pe a mea,

o inima de mare vie,

cu valuri-ganduri albastrii

tuse-n tabloul lui Monet

sa le privim in rasarit

cu inima de noi zburand

inspre Parisul nostru liber,

inspre Armonia cu Lumini…

Această prezentare necesită JavaScript.

Dar ai fost trist Lumine drag,

Parisul meu, te-ai stins curat

in viul gand ceresc si liber

curajul miilor cuvinte

avantul artei plin de inimi

inchis-ai ochii pentr-o clipa

de nemurire, ea va fi

altfel de’acum in orice gand

o lacrima-n amarul 7

te-mbratisez din departare,

Dorul meu de liber vis

Tu, suflete de Amour-Paris

sa iti revii ca sa mai credem

ca-n suflet arta poate mai fi

vie si libera, curata

si-n armonie sa tii pacea

gandule trist de-ngaduinta

pastreaza blanda ‘cea oglinda

ca arta-n viata sa mai fie….

* cu drag, tristete si nostalgie, omagiu unui vis-Paris

** cu dor inspre al meu amour de mon coeur …

*** dintr-un cluj ce plange in miez de iarna, ora unei dimineti ce-a trecut focuri si dreptati trist-asumate…, 2.41, 10 ianuarie 2015, dimineata lui sabato, cu acelasi dor plimbat printre caldaramuri de realitati si ganduri si cu ochii prinsi in idealul frumosului liber al artei…dinspre mine inspre acolo, al tau, al nostru, al fiecarui om ce crede in valori adevarate, arta, onoare, libertate, ingaduinta, intelepciune, frumos, armonie, unitate, cultura universala…in noi…

Multumiri tuturor fotografilor cu suflet de arta pentru minunatiile amintirilor lor/ Je mercie a tous les photographes pour leurs art et leurs memoires…Mes vraies ommages…

calatorind cu Luna..


de-a dreapta mea te intrevad,
pe drumul cel cu Luna-n zbor
atinge-o tu in zborul tau
cerescul vis calatorit
tu zbori meandrele celeste
eu gandul in tine il tin, Cuvinte
cum ar fi fost de as fi fost
in zorii tai in pragul meu,
o mare-n raze cu dor alb,
iernatic suflu pentru noi
cum ar fi fost de-n fulgi atinsi
in zborul alb ne-am fi’ntalnit
dim nou in inceputul de apus
ca-n visul marii cald de vara…
Priveste in chipul din oglinda
ti-s mai aproape decat crezi
zambeste larg cu ochii vii,
oaches cuvinte din azur
si uite colo, pe obraji
apar senine doua valuri
din amintirile~atingeri

image

asa-i drumul Soarelui
cand doar cu Luna ma vorbesc
de tine dragule mi-e senin
si armonie pe inima
surad acum de tine
„full of sky…upon a time”
mi-e bine in sufletul de tine,
si chiar de-as vrea ca visul meu
cu tine-n brate sa trec clipa,
te am in pacea gandului,
ma ai in tine, dragul meu,
sa nu dispari tu niciodat
Soarele meu de Andezit,
Lumina viului ceresc,
Albastrul meu Zeu de Univers
Sa-mi fii mereu un zambet pe suras
Subtil, senin si apasat
Sagalnic vis ce-mi esti Alean
Sa zbori frumos si pentru mine
Cu avantul tau de viata vie,
Viseaza noaptea …doar o mare
Sa simt surasul meu pe chip
cand dimineata reflexiva
te va gasi cu ochii mici
si-n coltul lor, doar randunici
de zambet pline si vioaie,
cand vei deschide a tale buze,
si zambetul se va ivi
sa stii ca l-am furat o noapte,
sa-l port pe chip sa-mi vad cum sade
cu visul tau de soare viu
pe-oglinda marii ganditoare..

si pentr-o noapte am zambit,
calatorind, am tot vorbit
cu Luna cea din pragul meu
despre cum esti Cerescul meu,
Aleanul drag din infinit,
cuprinde-mi dorul de mijloc
si lasa-ma in visul tau,
sa iti mai stau sa m-odihnesc,
un cald suras eu intrevad,
mai strange-ma la pieptul tau..
te roaga Luna si nu eu
sa ma primesti in dorul tau..
e noapte buna, dragul meu;*

*cu drag tie Suflete frumos si imbratisat cu bucurie peste timp, spatiu si vreme, t’aime mon ame cu pace de gand si zbor pe roti printre drumuri albe, inspre munti, coldplay insotitor de bord si doar un dor..ca n-am apucat marea albastra sa-mi revad inaintea plecarii timpului, poate cu un dram de dor al prezentei tale in raze, dar soarele se topeste repede iarna si nu mi-am apucat albastra sa-mi sfatuiesc..cu speranta ta, a Lunii si a marii pentru noul timp…
**0.03, ultima zi a anului, pe drumuri albe, aspatial nocturne, 31 dec desi vroiam sa scriu august..vreme de armonie si gratie tacuta, molcoma si cumva cu gandul in tine linistit desi n-am apucat la mare a-ti ajunge…cu dor viu sunt de tine si de albastra maiastra ..de-as putea as lua-o si pe ea pe insula cerului, in noi…;)
*Drum bun in noul An!! ;*

parfumul razelor, albastre…

În ochii zării te revăd,

pe chip un zâmbet călător,

îţi şade bine, dragul meu

căci ai dat cuvânt de licăr

în zbor se simte acum, inima

şi-n valuri albe de speranţă,

aroma unei roze-n mai,

şi buze pline-n viu de maci,

mătasea lor cea vionnet,

o simt şi-acum parcă-n atingeri,

dulceaţa florilor de irişi,

în armonie de chopin,

o susur blând spre visul tău

să îţi aştearnă din senin,

suav şi albastru „mulţumesc”,

la cea ureche de pe pernă,

ce-n vise vii cu şoapta mării

mereu, mereu, să te adoarmă…

Această prezentare necesită JavaScript.

mi-ar mai plăcea să zbor eu calea,

peste fiordurile lumii,

să mă înalţ, să simt avântul

cum îmi dă aripi infinite

spre tine dragul meu, să viu

Şi ce-aş sări în coborâre

ca fulgul alb în polka lui

când strauss le cântă dintre nouri

vesele clipe în armonii,

aşa şi eu, în raze-ntinse

mă-nchipui că-mi ostoiesc,

cernitul dor în caldul tău,

Blânde Lumine, dragul meu…

Această prezentare necesită JavaScript.

În pragul dimineţii vii,

îţi mulţumesc cu drag de cer,

seninul unui dor de Paradiso,

tu ai adus iubire-n mine,

o mare e acum mai caldă,

şi-n valurile liniştite

surâde blând şi

te iubeşte…

* îţi mulţumesc dragul meu pentru bucuria inimii ce străluceşte, chiar şi-n lumină de lampă iernatică, prietenă a ochilor care citesc şi scriu bucuria în ziua nopţii..îţi mulţumesc pentru viul avânt dăruit din nou cu pace în inimă, cuvinte drag…cu drag şi vie linişte, cumpătare şi scriere blândă, asemeni unui fuior ce-l toarce zâna mării din norii albastrii spre a simţi cum ochii ţi se zburdă, într-o reflecţie de zbor, din vis în surâs şi-n…zâmbet sabatian, borgesian de dimineţi…cu drag, îţi mulţumesc pentru linişte, pace, miracol şi pentru viul frumos din tine!

**plecăciunea ochilor mei în razele tale, mon Ame…;)

***, din acelaşi friguratic ţinut, în zorii lui Marte, cu gândul mansardei gândurilor noastre, 3.00, 30 decembrie 2014, ultimele zile ale anului, ce bucurie îmi fac căci mă găsesc cu inima plină de maci, albastru şi de tine…din curândul drumului spre mansarda clujului, păzită de un suflet de Rumi mic

for* my recognition to the photo-art shootings and creations of all the photographers that reveals their artworks online..thank you for inspiration, dear friends..all my gratitude even if i don’t know all your copyright..many and great thanks…chapeau bas!

şoapte soarelui

Îţi mulţumesc suflet de cer,

c-aduci speranţa în oglindă,

din sticla mării întrevăd

eu chipu-ţi blând de mine-n dor

te-adu din tine pentru mine

cât îi ia clipei s-o sărut,

adu din tine, Nemurire

şi razele-i prefă-le-n braţe,

în accolade de senin,

să simt cum e surâsul fin,

atins într-un alint albastru,

în tuşe line de mătase,

calde-s zâmbetele tale…

Această prezentare necesită JavaScript.

şi-acum în golul cel de noapte,

desnudă-s mare albăstrie

şi dorul meu se vede-n suflet,

îşi lasă-n valuri, faldurile

să cadă tandru …în cuvinte

şi dorul-n flacăra de ceară,

în noaptea sfântă de Crăciun,

aprindă viul miilor cuvinte

cu care, eu, o mare-ţi scriu,

ce mai e tine-ntr-al meu suflet

căci eşti cam totul pentru mine 😉

Ştii bine Sfântule Azur că dorul albastru arde-n jar, mă ţine vie pentru tine, şi în privirea din fereastră, stau irişi aprinşi o noapte-ntreagă să roage cerul să-ţi ajungă ce-ascund de lume şi pentru tine e păstrat, Al meu odor de dor, Alb-astru drag...

Ştii bine Sfântule Azur
că dorul albastru arde-n jar,
mă ţine vie pentru tine,
şi în privirea din fereastră,
stau irişi aprinşi o noapte-ntreagă
să roage cerul să-ţi ajungă
ce-ascund de lume
şi pentru tine e păstrat,
Al meu odor de dor,
Alb-astru drag…

şi-aprind în noapte licărul şi până-n zori vestesc în valuri să-mi ţină în clipe de lumină frumos un vis în somnul tău... veghez şi porţile de zi să nu trezească prea în vreme, drag chipul tău ce-n vis e lin şi se adoarme cu senin... Visează dragul meu albastru, închis-am hotarele de zi, nici noaptea să nu vie, acolo în capătul din lumi, ce stă-ntre noapte şi-ntre zi, în raiul ce se cheamă vis, tu lin să îmi zâmbeşti deschis că mi-e cam dor de glasul tău,  ascunde-n şoapte murmurii, clipe suave de prin suflet şi-n vis aprinde-le de mine le voi simţi, cu auz fin, cum numa doar o Lună ştie să le surâdă diafan... În porţi de timp voi pune stele să te vegheze cu zenit, drag infinit, dormi liniştit o Lună-n mare-ţi scrie alint... lauren anna photography

şi-aprind în noapte licărul
şi până-n zori vestesc în valuri
să-mi ţină în clipe de lumină
frumos un vis în somnul tău…
veghez şi porţile de zi
să nu trezească prea în vreme,
drag chipul tău ce-n vis e lin
şi se adoarme cu senin…
Visează dragul meu albastru,
închis-am hotarele de zi,
nici noaptea să nu vie,
acolo în capătul din lumi,
ce stă-ntre noapte şi-ntre zi,
în raiul ce se cheamă vis,
tu lin să îmi zâmbeşti deschis
că mi-e cam dor de glasul tău,
ascunde-n şoapte murmurii,
clipe suave de prin suflet
şi-n vis aprinde-le de mine
le voi simţi, cu auz fin,
cum numa doar o Lună ştie
să le surâdă diafan…
În porţi de timp voi pune stele
să te vegheze cu zenit,
drag infinit, dormi liniştit
o Lună-n mare-ţi scrie alint…
lauren anna photography

* depeche de merci 😉

** cu drag dintr-o noapte de Crăciun cu dor de reverii depechiene prin valuri colplayiene, din ţinuturi unde visele scriu fără de mine, doar cu sufletul din’noastre inimi,  27 decembrie, în zi de sabato-simţire, 2.02 în zorii zilei cu frumos de tine subtil surâzând, inspirativ, dintr-un zbor printre amintirile verii, de tine, mi-e cam dor….mais c’est tout acum, je sais…semnează un suflet nocturnalin printre stele iernatice şi liniştite…atunci când seninul scrie şi-aduce surâs pe-un chip atins de amintirea ta…

*** my appreciation to the photographers for their artworks that bring me wings..chapeau bas, my dears…

rouă pe o inimă albastră

când paşii vieţii vin, se duc,

râmâne-n viaţă doar atât…

un dor de cer şi infinit

un tril de pasere măiastră

ce încă cântă a la Seine,

cum e să simţi La vie en rose,

paradoxalul dor de artă,

într-un destin nescris de soartă,

ci doar cântat, încet cu note,

pe-un portativ de cer senin,

cu ochi mijiţi în ani d’enfant,

miracol sfânt cu glasul viu,

ce mai târziu zâmbea-n Paris,

pe lângă străduţe-n cafenele,

ascunse toate sans regrettes,

printre artişti, printre poeţi,

puse de pictori prin Montmartre

drept inspiraţii de iubire…

Când din lumină dăruia,

Sous le ciel de Paris, era..

Suflet aşezat pe chip,

şi un surâs ascuns în ochi,

de te privesc te fac să cânţi

cu a ta inimă curată, cu fiecare

gând ce seninul l-a ştiut,

când ochii mi i-a ridicat în Sus

atunci am început să cânt,

de-atunci iubesc şi rog mereu,

şi-n mulţumiri spre Cerul drag,

dansez eu viul dintr-un glas,

cu vocea joc mii de priviri

dar bucurie de oglindă

o simt atunce cânt,

în picuri de lumină

vă cad sufletele în scenă,

şi eu le văd, le simt,

cu glasul meu le adun,

la piept le strâng şi le încânt,

să ţineţi voi mereu seninul

şi Arta s-o tot iubiţi, să n-o uitaţi

ca în oglindă să priviţi

cu un surâs mereu ascuns

şi-un zâmbet viu, prins la rever,

Să-mi fiţi voi fiinţe dragi, un viu

ce nu l-am regretat nicicând…

* aşa mai cade o rouă vie,

dintr-o dragă inimă albastră,

spre un suflet-paradox,

cu viaţa-n coş, cu glasul dat

spre plânsul inimilor noastre

mă-nclin cu sufletul spre Cer,

Spre dragul tril al lui Piaf,

voi luneca cu al meu vers,

pe Sena muzicilor tale,

cu drag spre..iubirea mea…

* Hereux reve du ciel, Edith Piaf!!*

* suflete drag, să ne unim inimile în astă seară, poemul e un tril de armonie şi contemplare pentru un viu magic de frumos, din oglinda noastră oglindit.. merci mon amour ;* Cluj, mansarda gândurilor noastre, cu drag de cer, de tril de privighetoare, amintiri pariziene, din aripi zburate’n avion spre Sena unor amintiri, spre o altă viaţă în atemporal…, la ceas sabatian du 17.55, aujourd’hui, vendredi, cu drag şi l’ame…

**Pentru un paradox en rose ce bine-n cunoaştem şi simţim…să-l avem exemplu de viu în artă, unicitate, magie de creaţie şi inspiraţie, bucurie şi entuziasm nesfârşit…

~*~

Este nevoie de atat de multe lacrimi pentru a dobandi dreptul de a iubi.

Exista taceri care spun multe, asa cum exista cuvinte care nu inseamna nimic.

Atunci cand flacara iubirii se stinge, ori o aprinzi din nou, ori o lasi balta. Iubirea nu se pastreaza la gheata!

~Edith Piaf~

~19 decembre 1915~10 octobre 1963~

Seninul

Privesc în ochii mei de tine,

în vis, un dans se întrevede,

şi-aş vrea să-mi ţiu mereu,

doi irişi strânşi, la pieptul tău,

o armonie să simţim

surâs cu zâmbet s-o dansăm

şi-n paşi rodin să nu gândim,

doar freamătul cel albăstriu,

al nostru dor ce e senin,

să-l ţinem strâns în accolade,

îmbrăţişaţi la orizont,

să înflorească într-un suflet

întregul cer şi-ntreaga mare…

Această prezentare necesită JavaScript.

*photos by Christine Ellger

Cuvintele sunt nori şi valuri,

n-au în puteri magia noastră,

am să surâd,

ai să zâmbeşti

din visul unui dor de cer

în braţele de mare’ntinsă,

să strângem dorul, dragul meu,

Să îl prefacem în lumină,

şi aşa aproape, într-un zbor,

cu aripi-valuri de mătase

să strângă el phisalis-tot,

simbol de cer ultramarin,

simbol de gând din sublunar…

în şoapte vii, să bată toată,

întreagă, o inimă curată,

a noastră, fără de clipiri,

doar cu avânt din amintiri,

într-un viitor subânţeles,

atemporal în Univers,

Această prezentare necesită JavaScript.

Zenitul tot e-azurul nostru,

priveşte-n zare, ochii mei,

te uită în dorul de lumină,

din mare să te mai zăresc,

şi zâmbetul ce drag îmi este,

s-aducă alint în valuri albe,

blândă căldură unui suflet

ce-n ochii-n cer îi am mereu,

Lumine drag eşti infinit

şi când doar simt

un licăr-rază înălţătoare

dorul avânt îşi ia din tot albastrul

şi zboară viu, Seninul meu,

zboară curat prin Univers

s-adune stele pentru tine,

covor-petale de lumini

tu să păşeşti pe-un suflet-nor

ce infinit îţi este dor

şi-alean şi-alint de şoapte fine,

suave atingeri drag Lumine,

Te uită-n ochi printre-amintiri,

te uită-n tine, dragul mării,

ia-mă de mână, vis frumos

pe-aripi de somn, visăm…

dansăm…

* cu drag, dor şi frumos gând, suav cugetat de tine..merci mon Ame..pour nous, un danse des notres reves…mais ouis, dans cules din visele cele mai frumoase si suave, acolo unde cade pic de cer ce se transforma prin magie in fulgi albi si plini de zâmbet, de suras, de frumos impreuna, sublim vis trăit, netrăit dar suav visat cu albastru senin şi lumină magică solară, peste toate tuşele de gri..Îţi mulţumesc că mă mai laşi să te iubesc…

** cu drag din avântul unei mansarda a gândurilor noastre, unde zboară inspiraţii şi doruri caldurale printre amintiri, 14.09, 9 decembrie, ziua lui marte burgund şi pasional zeiesc, dintr-un cluj atemporal şi ploios…

*** my appreciation and gratitude for the photographers of this beautifull artworks who remains invisible but quite feel-able for the poets…chapeau du merci!;)