dupa mare, al meu ~ tu~

reflection

Da-mi Doamne iar iertare pentru dor

Ca nu-l pot duce prea usor

Ori da-mi putere si curaj

Iubirii ca sa-mi tie gaj

Deschisa a inimii fereastra

Pentru o viata cu destin

Pentru a iubi un suflet viu..

432260_470797489625315_124708704_n

Mai stii Tu, Doamne si tu,mare

Ca-n ani trecuti pierdut-am timp

Lasat-am ca sa treaca in zbor

Iubiri ~ Intotdeauna ~Prea Tarziu

226359_10151178019378185_1377140365_n

Cu greu m-am despartit de ea

A marea mea de-un verde cald

Ce ochii mei o vad mereu

Si-o vor vedea

Albastra ca o viata a mea,

Si acum in pasi de tren

Pe geam rasare doar nimicul,

Gari searbede si gri

In care alb-astra nea se-ascunde

Si singura o inima de beculete

Straluce in frunte de peron

282906_514221061945932_321119135_n

Semnalul de locomotiva

Sa stea mereu aprins cu dor !

n_a

Trec oameni si coboara umbre

Tigarile sunt panaceu

Pentru rabdari in nerabdari

Cronici melancolii d-alean

In care dorul-mi-este rege

si noaptea sfetnic in suras..

la ilusion del tiempo y materia ~Mauricio Silerio

la ilusion del tiempo y materia ~Mauricio Silerio

caci da, de-atata dor si-atata planset

e o iubire si- a mea

in Tine-i greu s-o scriu pe-un vers

si-astfel ea-n-mine va ramane vie

va sta mereu pentru vecie

caci Goethe, chiar si el spunea

« ca te iubesc, e treaba mea,

Ce te priveste asta pe tine,

Pe eul tau si dumneata,.. »

Dar e cuvant si logos sfant

Alean cand il numesc devine

Si-atunci mi-l spun

einfuhlung

320460_419552474774693_1112447517_n

Mauricio Silerio ~the weight of the words~

Ca si cand tie

Pe buze vii as pune gand

Ca leac de aripa de inger

Si ca metafora-n Kundera

Eu pun a mea iubire-n mine

Si doar in tine o voi pastra..

284902_516089885092383_1266723029_n

  (editari din trecut..  cu trenul spre cluj, ora 22.30, 29 decembrie 2012)

   cu gand albastru de prin mare adunat acum

cand geamu-afara trist  priveste

de pe acoperisuri marea alba..

v-aduc  si-un glas de om-poet

cu-adevarat un om frumos,

Petra Balu -portretul pasarii care nu e.. de Claude Aveline

Reclame

..măcar eu pe mine să m-aud…

Pensiero ~ eva antonioni

Pensiero ~ eva antonioni

de obicei sfârşesc aşa

vorbind singură mereu

defapt cu mine-n separeu

e mai util, e mai etern

420785_119837298141429_1206262140_n

ziceai că faci ca bumerangul

asta-i soluţia de eu-ri

te-arunci reflecţie-n alt sine

te plimbi, te vezi, te *pleci* mereu

reîntorcându-te-neştirea

vidului eu pământesc..

391907_271199682927685_153949587986029_726855_1028430379_n

dar nu-in cinstit şi nu-i întreg

ăst vis şi joc de înţeles

căci tu perete întâlneşti

şi-o săritură doar jonglezi

cu eu la eu tot la fileu

un meci de tenis încordat

între un tine şi un alt eu

un efemer şi .. Dumnezeu

Iacob's fight- Delacroix

Iacob’s fight- Delacroix

Ce paradox frumos e, Doamne

ce vis cu ceasul la veston

monoclul l-a uitat în pripă

lângă un fum de veche pipă,

lăsată să mai scrie iar

un vers şi-un gând pe -un singur val

ce doar se duce,

se tot duce

ne mai spărgându-se de mal in

                       Niciodată!

asi suena el mar- mauricio silerio

asi suena el mar- mauricio silerio

Eu însă ştiu

şi cred că simt

mai abitir decât jongla,

cum e să crezi

în asfinţit,

să vezi iubirea ca un Ra,

şi să nu crezi decât atât

că-ntotdeauna ea, fiinţa

şi  fiinda ta  fi-va mereu

o umbră-mbrăţişând lumina

de  timp arzând în felinar

ce-ascunsă ea va fi de-o Lună

într-o cortină vişinie

cu iz de toamnă arămie..

cât timp şi cât străfulger omenesc?

şi câte chinuri de răbdare

îi da-vei tu din tine.. oare ?

182318_355484444523069_1792561435_n

atâta timp cât voi fi tu

atâta timp vei crede *eu*

  si-n visul cu  întotdeauna

vei fi doar tu..

acelaşi eu din-ntotdeauna..

Tango lesson ~close up fight from Delacroix~

Tango lesson
~close up fight from Delacroix~

epilog la eu

căci ştiu ca tu nu crezi deloc

în niciodată şi un loc

în nici un vid şi nici un eu

ci doar cu spaima lupţi mereu

cu îngerul lui Dumnezeu,

luptând cu tine-n vidul tău

te-nfrunţi pe-un fir de viaţă viu

ce-i făr de tine, făr de eu

acolo, în paradoxul cel târziu

Tu nu vei crede-n niciodată

şi niciodată nu vei crede

că-n vid afla-vei nemurirea

eternei reîntoarceri fine

în lumi cu tine, făr’de tine,

în lumi unde sunt gânduri,

fluturi cu singure aripi

zbughesc mereu spre găuri negre

se plictisesc de-un singur ceas

ce cade dintr-o veche poză

lăsând s-atârne doar..idei..

curăţă ceasul, vechiule om

ca pe-un vechi revolver,

readu prezentul timp cadou

la o valoare ca de vis

la logica din Paradis.

Te-aştept să mai ridici iar timpul

şi la fileu, un univers

s-arunci în găuri negre doar

cu amintiri, idei , triunghiuri

şi să renaşti apoteotic

ca scribul antic din trecut

scriind cu pana dintr-un phoenix

neîncetat de inimi, gând!

                                        ( 15 decembrie 2012, la mansarda)

fotografie de Bogdan Panait

~viata pe un peron de lume~
fotografie de Bogdan Panait

 

~ gandul unui vis de dimineata…

port picaturi de roua in doi  ochi

sunt lacrimi transformate-n diamant

le-am slefuit, sunt boabe de cafea

sa-mi tina treaza amintirea ta..

melancolia mi-e iar la brat din nou,

ciudat ca n-o vazusem pana atunci

mi-e faust-prieten mai mereu…

Această prezentare necesită JavaScript.

off, iubire grea mai esti

atarni si rupi, desfaci si legi

te joci c-un suflet de copil

ce prost ajuns-a ca sa joace

un rol de mare prim solist..

si draga mi-esti, stii asta doar,

esti valul meu de viata vie

mereu ma tii, mereu ma porti

pe drumuri vesele, veline,

ma lasi pe chei sa mai adorm

nici nu poti stii cat imi esti draga,

cristal tu esti pe inima-mi pustie

sau nu, esti sticla calda si esti vie

caci te-ncalzesti la glasul lui

ce vorbe arunca in focul zeic

si-i Prometeu ne-nlantuit

de lume multa si ne-vie

iubire, calda reverie

de ce vii tu asa tarzie

in paradoxu-mi anima-l

nu stii ca-s suflet blestemat

sa port pecetea, tie

sa-ti fiu mereu de ocolit

un suflet marginal si trist

ce alina cheiuri in nestire

si-mbratiseaza doar lumini

si umbre ne-ntrupate

dintr-ale oamenilor vii

ia doar candoarea si frumosul

si doar zambeste arzand cu dor

atata doar stie a face

acest anim nemuritor…

oh, de-as iubi, de-as stii a cere

a retrai din netrait

a-ntoarce cercul umbrei serii

macar odata-n asfintit..

te-as mai putea vedea atunci

si poate pentru prima oara

cum viu e-un suflet, as vedea

nu doar o umbra-n catifea

ce-aseaza noptii peste mal,

matasea albastra subtirie

ca un alean adanc de dor…

dar cine stie marea mea

ce-o trece si ce-o sa mai fie,

vor trece iar val peste val,

pasi multi, marunti spre nemurire

pan’sa trazneasca tunet iar

in a mea inima pustie..

sau cine stie..

Hai Faust la culcare odata,

demult ti s-ancheiat povestea,

atarna lacrim-albastrie

in vinul rosu din cristal,

si-agata in cheiul de la mal

corabia de vise plina..

somn lin sa-ti fie arlechin,

si noapte buna, sarac eu

biet  Yorick de campie, mie ..

Noapte buna eul meu …

colivia gandurilor ~ Olga Bakhchevan

( la mansarda,16 octombrie 2012, 02.02 , clujulie)