când te privesc…

când te privesc Lumine drag,

paloarea atingerii de mare,

devine’o..umbră călătoare,

devine nor şi-n diafan,

aduce-n dar parfum de irişi

floare a ochilor cei dragi,

când te privesc revine roua

de dimineaţa lin dansând,

în paşi timptili, ascunşi de ceaţă

se-aşează picătura blândă,

suavă iasomie dragă,

de-o alinţi uşor cu raze vii,

Tu Soare drag, tu vei simţi

cum un surâs îţi joacă-n chip

căci vrea să redevină plin…

Cuvinte drag din ţărmuri calde,

deschide-ţi inima în albastru,

primeşte dorul cel cu viaţă

şi îmi zâmbeşte în neştire,

voi ştii când chipul-n somn închin,

că un Azur ţi-a zâmbit cald

şi-n colţul din cortina albastră,

acolo unde ochii-s somn,

voi regăsi lumina mea,

o blândă rouă de mătase…

Această prezentare necesită JavaScript.

Cuvinte dragi dansează acum,

în paşi de timp borgesian,

Suflete viu rămâi curat,

cutezător conquistador,

călătoreşte-n tine însuţi,

cascada inimii o trece

şi dincolo de ea, priveşte,

iartă-n îndoiala cea amară,

ce-aduse triste valuri’n ţărm,

meltemei gânduri să doboare…

Cuvinte drag, zâmbeşte larg,

din Infinit, Viitor arată,

culege pentru mine raze,

şi blânde adieri suave,

albe-atingeri, orhidee,

lin lunecă-ţi a ta privire,

pe-a lor culoare de mătase,

coboara catifeaua din privire

şopteşte-i unei vieţi unice,

urechea unei flori de inimi,

dorinţa ta de Soare bun,

Dorinţa ta de-albastră mare

şi poate ca-n oglinda din poveste,

parfum de frezii accolade,

tu vei simţi cândva înalt,

din primăvara unei inimi,

de vei dori cu’adevărat,

să mai simţi marea-nserat…

Această prezentare necesită JavaScript.

Dragul meu vis de Paradis…

Îmi era dor să-ţi dărui gând

şi-o umbră de-o aveam cu mine,

a ta era şi şoapta mea

şi griul ceţei din ăst burg,

devenea fir curat pe un fuior,

povestea depăna-va blând,

cu acea speranţă ca un zbor,

e singura-mi aripă vie,

nefrântă cât mai cred în Sus,

şi-i singura care bate,

să zbată inimii cuvânt,

de dor curat, de infinit,

de tine, gândul meu nespus,

făr’de corvoadele lumeşti,

făr’de săgeţi sau de ursuzi,

Cu dor îţi scriu pe coala vieţii,

e albă ca speranţa mea,

Mi-e gândul dragul meu mereu,

la tine-n inimă, Alb-astre

Trăieşte plin şi te uimeşte,

iubeşte tot şi preţuieşte

clipirea lor cea neştituită

blândeţea, bunătatea lor,

efemeride le sunt traiuri,

dar vor fi vii în tine, suflet

de vei păstra şi de vei scrie

neantul deveni-va plin

şi blând şi plin de lecţii calde,

de nemurirea cea în paşi…

Trăieşte Viule deplinul

şi umple-ţi inima de-avânt,

entuziasta ta cătare

să aibă zbor, curaj şi ..Tu!!

Umple cuvântul c’armonie

să-mi depeni mai apoi cu drag,

te-aştept în visul cel de iarnă,

de primăvară ca-n poveşti,

să retrăiesc prin zarea ta,

prin ochii tăi voi retrăi

cum ai simţit tu, viaţa ta…

Umple cuvântul Contemplare

pentr-a ta inimă albastră

să ai curată pacea-n ea

să poţi să darui lumii stele,

mici licăriri de licurici,

culori de un frumos basmatic,

adună Suflete frumosul

şi vino apoi să mi-l destănui…

Alint de-mbrăţişare-ţi dărui…

căci te privesc când…

Să ai dor dragul meu...

Să ai dor dragul meu…

*cu drag avânt în viu, cu licăr de inimă-rouă şi dor frumos spre tine să zâmbeşti cutreierând timpul înaintea mea şi viul culorilor calde de priviri, suflete şi inimi simple şi magice…Fii viu zâmbet drag!!;)

** dintr-un cluj londonez pe care încă-l sper să devină parizian în primăvară, cu dor şi armonie de nimburi celeste, nespuse, pe acolo pe unde dor depărtărilor poartă sufletul să se poată ostoi din visul oglindirii, să vegheze somnul iubirii şi să zâmbească cu pace gândurală…3.27, miez dintr-o altă dimineaţă cu deja-zi …, 22 ianuarie, ziua lui Jupiter insularul, zeul tăcut al înţelepciunii din univers…cu drag, avânt şi entuziasm dintr-o îmbrăţişare cerească din fereastră…

***all my appreciation to the amazing photographers for their artworks that keep my soul to smile to write…may i don’t know all the names but i feel the beauty of each of them…thank you photos and colours!!

~quand je te regarde, miroir d’ame, je t’aime comme je ne m’aime pas…~