Ambra zorilor de iarnă…

în clipe de infinit,

în mii sclipiri de suflet viu,

ridic eu ochii la zenit,

îţi aminteşti?

O vară-n gândul cel de iarnă,

cadoul timpului senin,

şi zâmbetul de dimineaţă,

şi cald şi caldul verii cum culeg,

în rouă picături sărut,

dulce, sărat şi amărui,

aroma zorilor de atunci

când toropeala ne-nvingea

şi-n valuri suflete zburam,

şi-ntinse aripi întindeam

să cuprind de pe marea largă

înaltul tău alb, semizeu,

şi ochii-n larg să ai deschişi

să te privesc ca peste-un vis

cu braţele-mi deschise blând,

la infinit, să te sărut…

Şi-albastru tot să regăsesc

eu, al tău suflet la zenit…

Această prezentare necesită JavaScript.

Îmbrăţişarea zorilor

se-aşează fin pe alb de cer,

pe-al tău suflet blând şi magic,

stă al meu spirit ocrotit

o şoaptă-n valuri ţi-am lăsat

mereu când ochii ţi-i cobori

să mai revezi a ta oglindă,

acolo în zorile de ambră,

la orizont te-aştept în prag,

cu ochii-nchişi

să te adorm,

cu suflet treaz,

surâs de drag,

Lumine al meu,

din infinit

deschide cerul în albul său,

să simt speranţa de mătase,

ce lunecă peste’al meu umăr,

coboară-se-n albastre valuri,

mai ţine vie marea-o clipă,

mai strânge-o-n braţe, blânde zeu

căci inima-i se încălzeşte

şi doar la glasul tău tresaltă,

din liniştea ce trece lumi,

tu-i eşti curaj, drag accolade…

Rămâi în blânda mea chemare,

rămâi ca fulgul cel de nea

ce se-aşteaptă cu nesaţ

şi se topeşte-n palma mea…

privirea ochilor cereşti
e-un murmur fin, dumnezeiesc,
şi parcă seamănă c-un zâmbet,
aşa-i, şăgalnice-nsorit,
aşa-i sărutu’n infinit?
un susur în atingeri fine,
un fulg de nea cu ochi de mine..
priveşte-l bine,
primul fulg,
l-am sărutat cu un surâs,
un clipocit de val ascuns,
de printr-o vară cu magie
spre al tău zâmbet drag,
Lumine…
priveşte-l şi-l îmbrăţişează
curat copil în alb de cer,
oglinda vie-n accolade,
ce nici rodin n-ar putea ţine
acolo, în catedrala noi,
sculptura vie să tot fie..
E-un fulg curat şi unic fiind,
şi doar când ochii din lumină,
când îl priveşti cald şi senin
devine o picătură vie,
o rouă…în ultramarine…;)

*pentru un vis în alb al bucuriei, mon amou…amour! 😉

** cu drag şi inimă renăscută în viul luminii ce vede doar ce-i drag inimii sale, într-un glas atemporal ce-mi lasă inspiraţia să fie şi-mbrăţişată-n zori, să-ţi scrie..cu mare drag, dintr-un drag cluj, ce se-nseninează uşor, în luni de ziua Lunii, 8.51, 15 decembrie cu drag şi caldă privire spre neţărmuita dorindă, nemurire…chapeau du jour Amour de moi!*

***mercie a Ashraful Arefin photo,Beritalits photo, et les autres…merci pour l’art qui l’ame inspire…

A~prinderi de suflet

S-aprins o rosa-n fir de pian,

S-a prins o raza intr-un val,

Cuvinte drag cu’aripi de dor

cu’avant de cer…

pot …sa-ti zambesc?

Această prezentare necesită JavaScript.

photos by A.G. photography and others to whom i thank them sincerely …

Si din atunci sa faci Acum,

Si din ce-a fost cu fir de-argint

nascut din cantecul de Luna,

si pus pe vis, in Paradis,

alint de somn si Noapte buna..

sa-ti fie „sunt” mereu aici,

pe gand, pe suflet, pe ..cuvant

Cuvant de inima ales,

pe care il ating mereu,

in amintire, printre ploi,

atunci cand nimeni n-are a vede,

ce e lumina in priviri

si ce e dor cazut din stele

cu ochii inchisi, eu cad prin tine,

si lunec drept pe fir de’albastru,

ajung in camera pastrata,

cu raze calde colorata,

in inima-ti mi-e drag si bine

si as vrea sa-ti darui bland Lumine,

caldura si atingeri fine,

gingas parfum de armonie

ce doar tu stii ca mai alinta,

in albu-i val, cu iz de tine,

razlete ganduri, tuAreg,

surase si aduse-n chip,

pe doua rose de obraji,

blande priviri ca doua oaze,

miraj de cer cu stele’aprinse,

de o bucuroasa-mbratisare,

si o saltare-n infinit,

acolo de unde n-as cobori,

si-as sta cu tine-n raze albe,

sa povestim doar ..din priviri,

si-n fulgi de alb cu dor marin,

tu sa presari lumii sclipiri,

iar eu, o nuanta de’albastru

si sa zarim, printre copii,

zambete-n colturi, randunici

si vesele zburdari prin alb,

si rasete si bucurii

si-atunci, imbratisati senin,

tu sa-mi zambesti,

eu sa-ti surad

si-n amintirea din poveste,

sa scriem…~amintiri..curand!!~

caci fiecare dimineata

e o glorioasa bucurie

simtita in prag de noi

cu drag

atunci cand

 cu inima-mi privesc

ochii tai de amintire

~*~

mon reve

~*~

~ca c’est pour toi…~

😉

~Drum bun, Caldura de Soare, oglinda marii ~

*cu multumiri marii si luminii maurii…  cu dor de zapada marina, in acolade rasarinde de cer …

** cluj, still, m.g.n, 11.22, 1 noiembrie, prima zi de sabato dor la brat cu borges-dor pe mia Alma, dor de zbor in nevazut, bucurie zenita..multumiri fotografilor ce gandesc cu inima! Chapeau bas pour photo-artistes qui pense avec leur coeur! 😉