poemul unui print celest…

darko tt photo

eu ochii-ti caut printul meu

cu tril sfarsit in nesfarsire

un cant cu inima-infipta

intr-un roziu trandafiriu…

Blandul si tristul gand roziu,

ce-n primaveri se inalta

si-n veri de drag,

doar inflorea,

ajuns-acum sa strige dorul

caldura ca sa-i deie-n iarna

caci n-are vlaga pentru viu

si-are sa cada in abis

si-n nopti de zile

sa se stinga…

Te cheama el,

biet trandafir,

o rosa~cu ame de lalique

o rosa cam uitata-n alb,

ce si-a pierdut surasul fin

ce-i murmura mereu in timp

cuvante dulci si-naltatoare

blanda culoare ca sa-i deie…

Erau din razele-ti desprinse

din admiratia solara,

ea se’nalta mereu albastru

avant in viata cu’al tau gand

putea zbura in infinit!

Gandule~print

tu n-ai stiut

sau te-ai temut

de cautarea unui Rumi,

de armonia de nisip…

ea este vie si-mplinire

si al tau suflet poate merge

inspre ‘cea mare de matase

la orizontul infinit,

stiind insa atata doar

ca armonia e nisip

de n-ai o contemplare vie,

s-ajungi ca ochii sa-i inchizi

si lumii sa ii lasi din raze

cate curatii ei iti cer

dar viu tau pastreaza-l bland,

curat si cald in Dumnezeu

si-nalta gandule din ochi

privirea vie ce mi-e draga,

ca unei paseri calatoare

un chip ce a privit-odata

si trilul viu i-a ascultat

privighetoare m-a numit

si entuziasm mi-ai daruit…

Inalta-ti dragul meu ‘tai ochi

spre cautarea ta cea dorita,

si scutura-te de-alte lumi

si te priveste iar in mine!

Iti cant din inima-mi infipta

in bietul ghimpe de matase

culoare rosei ca sa-i las

sa-ti deie iar avant ceresc

sa-ncepi cu glasul sa-mi rasai,

cu mana atingand oglinda

cea de neant pus la zenit,

pe orizontul infinit,

ramai cu chipul tau solar

in contemplare si armonie

ramai tu suflete frumos

de cautare si iubire

caci vei simti ce ti-e menit

un tril ii va sopti mereu

Lui, Sufletului-Univers

Lui Dumnezeu cel bland firesc

ce ti-e menit, sa-ti implinesti…

Un tril mereu te va canta,

cu ghimpele ca o naluca,

frumoasa vie umbra ta

o voi avea mereu~inima,

cu ea te voi canta spre Cer,

ca nemuririi tu sa-i treci

un pas de dincolo de lumi,

prin stufarisul Univers,

Lumine drag de print ceresc,

tu zambet viu sa iti gasesti

si randunicile sa-ntoarca

iar primavara in priviri

si flacari vii si bucuroase

sa-ti joace atunce imbratisate,

frumosul unui zbor celest,

ce-are sa-ti scrie ca-n oglinda,

cu ir de mac si cu senin,

numele tau dumnezeiesc,

Cuvinte drag…

😉

Spectacolul adaptat dupa Oscar Wilde, din 2007

*poem inspirat dintr-o poveste draga mie si radiofonic tratata frumos,  de Zaharia Barsan si Printul si Privighetoarea de Oscar Wilde, cautatori de la capat de lume si dincolo de cortina sa, inspre alta arta, cea a inimii curate si vii…

**cluj, cu drag si licar de senin, pentru tine dragul meu cu arta si frumos!! Iti inca multumesc 😉

mansarda gandurilor noastre, 18.03, 1 dec 2014, zi de luna speciala, ziua Lunii subtile ce degusta umbra, de dincolo de cortina mereu, mereu …

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s