Văzând viitorul…

pe vasul care duce atâta lume-n spate

Tu treci drept singur călător

Privind apa ce-alene se leagănă

în urma ta.

Stai sprijinit de balustrada albastră

singur obstacol în calea libertăţii tale

priveşti uitat de grija lumii

în urma înfriguratului vas,

cum apa sub valuri, lin dansează

valsul albastru al lui Strauss,

împiedicându-se treptat

de malul stâng, de malul drept…

 

Întorci privirea într-o parte

Zăreşti reflecţia lumii ce lunecă pe apă

Reflexie a fostei tale lumi ..de început

Dorind cu-ardoare

amintirea s-o reţii doar pentru tine,

căci unică ea este

ca pentru fiecare dintre noi,

ştiind prea bine

Reflecţia lumii doar tu o poţi vedea

pierzându-se în zare

pân’ce alţi ochi o vor zări…

 

Dar ochii-ţi fug spre înainte

privind cum vasul

alene’şi unduieşte pasul

pe drumul ringului de apă…

Şi-n timp ce vezi cum Soarele străluce

Şi-ntr-o îmbrăţişare caldă

sărută lin buzele apei

cu o  rază orbitoare

se vede ca dintr-o oglindă

altă reflecţie de’olimp

ce se aşterne-n urma ta

iubire caldă şi gentilă

reflexie-iubire-lină…

 

Dar deodat ochii-ţi întorci

spre dreapta malului vâzând

reflecţia unui prezent

ce uniform se-nşiruieşte

în faţa ta să defileze..

şi atunci cu coada ochiului priveşti

spre cei ce-n spatele de tine

se joacă cu un act viitor

un act viitor din piesa ta…

Dar ăst act de viitor de piesă

tu ca maiestuos regizor

l-ai prevăzut ca un copil

vei ştii să-l modelezi cum

sufletul îţi va dori

ca piesa să îşi afle drumul

în mersul ei încrezător

ca la final

să tragi cortina

şi aruncând rucsacu’n spate

să te întorci deodată brusc

milităreşte pe călcâi

şi paşii astfel îndreptaţi

păşească singuri peste lumi

cu un surâs neterminat

cu coada ochiului privind

furiş mereu  spre înapoi

cu ochii-absent

privind în faţă

spre „dincolo de lumi trecute”

spre înapoi.

* final liric de poem*

Cu barca lui Ra

alunecând pe râul albastru

ai dreptul de „a fi”-n trecut

privind în lateral prezentul

şi pe furiş înspre viitor

ca la finalul cel sfârşit

când s-a sfârşit călătoria

să-ţi chemi tu sufletul din zbor

ca în unirea lor de timp

tu să cobori din lateral înspre prezent

privind cu faţa la viitor

şi pe furiş înspre trecut…

* şi astfel piesa s-a sfârşit!* ( spre Sulina, 22 septembrie 2008, o luni la 17.00, pe vas)

începe viitorul,

te întreb Acum

pe tine eu ?! 😉

 

* cu drag si mici corecturi intr-un tandem trecut-viitor trecut printr-o oglindă de present, cluj, m.g.n., 18.04, 27 iulie, zi de Dumnezeu, contemplare şi armonie, zi de rucsac împărţit la doi 😉

* thanks Tracy Chapman for journey! 😉

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s