Dor de inimă albastră…

 

Doare o inimă albastră,

când n-o laşi

să mai trăiască

i-ai uitat, o ai din fire,

e a ta melancolie,

sunteţi una, n-ai ce-i face,

o accepţi, metamorfoză

eşti ovidă, tu efebă,

eşti ovidă după Borges…

 

under a tuscan sun... -photo enconue

under a tuscan sun…
-unknown photo

 

Ce-ai trăit e zâmbet dulce,

ce-i iubirea’n tine, scoică?

E o calmă oboseală,

o lumină şi-i adâncă…

te-ai născut melaine chole,

te-ai născut scoică în mare

waiting for the sun to come... unknown photo

waiting for the sun
to come…
unknown photo

 

Tu eşti doar, te ştii, te vezi

dar în suflet, unde eşti?

Unde ţi’este a ta fiinţă,

unde, fiinţând, eşti tristă?

Iartă-te, eşti doar cuvânt,

fiind mai mult n-ai cum să fii,

iartă-i sorţii ocolişul,

rătăcind, ţi-o fost urcuşul,

da-i spre bine, vei vedea,

doar în-cântă-n viaţa ta

doar ce inima-ţi vorbeşte,

căci ea simte, ea topeşte

dintr-a lumii nebunie,

dintr-a timpului leşie.

Luminează-n tine harul,

cu melaine scrie darul,

darul hărăzit în tine

dintr-al Gândului menire,

spre lumină profeţie,

spre ăst viu al tău din tine…

with "triumph" i write with you i perfume my life.... -unknown photo

with”triumph” i write
with you i perfume
my life in royal sea 😉
-unknown photo

Nu-ţi lăsa lumina’n drum,

Fii al sufletului fum,

Izul sorţii’ntr-un destin

ţi-l asumă că-i al tău,

fii doar tu, altfel n-ai cum

a te exista pe tine,

făr-de suflet în ăst trup!

Fii doar tu cu tot albastrul,

fii cuvânt şi fii şi astru,

acest drum îţi e sortit,

trece-ţi paşii pe destin,

îi dansează, cunoşti ritmul,

muzica ţi-a dat născare,

sufla briza ta de mare

într-al vieţii cer senin!

Fii tu fiinţa und dasein,

Fii cuvând, inimă, zeu!

Fii suflet din Dumnezeu!

tumblr_n1s0s5F2wZ1rv8yqgo1_500

Prolog melancolic de poem, 18 aprilie 2014, 22.13.

O ars poetica scrisă la cluj, în mansarda gândurilor, în Vinerea Mare, cu dor, omagiu şi-o nebunie avântată inspirativ în această ardere plângătoare, dedicată şi ruptă ca fragment dintr-o melancolie marqueziană cu lacrimi de ploaie marină ce topeşte alt omagiu liric sufletesc adus din marea sufletului meu Ninei Cassian…. Dumnezeu să-i ocrotească pe amândoi şi să le dea Neuitarea, vorba unui suflet drag mie…

Închei cu un alt gând inspirativ avântat înspre un neant „Mare” în care voi putea cu adevărat a le scrie pe măsură două omagii de cuvinte acestor două suflete magice si multor altora, asemeni lui Borges într-a sa admiraţie contemplativă ca o îmbrăţişare universală de destin a tuturor „nebunilor” frumoşi în geniu şi suflet…

a tres bientot, mes amis 😉

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s