si mi-e paradoxul bine…

eu stiu ca pot muri in mine

din lume a ma scoate

sa-mi las dar paradoxul umblatoriu,

sa vietuiasca-n mai departe,

neaducandu-i tristeti dintr-ale mele

nederanjand pe nimeni..

dar tu, tu n-ai voie

nu poti sa te-ascunzi din tine

si lunii trezitor sa nu-i mai fii

tu lumii nu ai voie

sa-i mori din tine-n tine

macar pe mine lasa

si-n mine-le coboara-ti

lumina-ti purpurie din

eu de ne-numit..

si dupa prima vorba vie

al nostru glas de unu-n doi

sa vina iar la mine-n mine

de nu mai stiu de-i 1

doi-noi poem de sara,

sa ma reumple iar

de tine , si iar de  bine…

Această prezentare necesită JavaScript.

nu, nu te retrage

e asa de bine

sa nu  fii gol

sa nu fii vid,

vid trecator prin infinit..

iti multumesc mult

pentru umbra ta,

alaturi de a mea,

 demult doar eu

azi plin acum in gol

 de 1’n eu …

si-atat de plina mi-s de tine

ca in sfarsit simt

ca mi-e bine!

( cluj, intr-o seara de luni la mansarda, 22 octombrie 2012)

Anunțuri

2 comentarii la “si mi-e paradoxul bine…

  1. Aurelia spune:

    Inca nu a murit sensibilitatea si frumosul. Esti un ultim mohican care se lupta sa resusciteze ceea ce viata ne-a facut sa uitam Felicitari!

    • Va multumesc frumos pentru cuvintele incurajatoare! Sper, sa dea Dumnezeu sa nun fiu chiar ultimul mohican, mai suntem cativa apasi culturali pe aici si prin lume..ma mai bazez si pe ei la o „ţâpuritură” in tara artei.. va multumesc frumos si va mai astept pe aici!:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s