povestea din Semiluna

Vazand iar luna, am spus adio lumii si-am intors fata si-am plecat..Nu stiu de ce am un deja-vu scriind aceste randuri de poezie, proza, ganduri din fructele universului pe care, oricare le-am culege, tot aici in paradisul nostru terestru se vor raspandi si reintoarce in flori si ramuri regeneratoare de la inceputuri.. depinde de roadele ce ti-s date, daruite de Sus..depinde de tine sa le prinzi si sa nu fie culese si uitate-n scopul lor de vrun alt visator, prinzator de stele ideatice si de inventivitate..dar cred ca pana la urma important e sa ajunga sa se desavarseasca in valurile lumilor noastre, in hipersfera noastra, indiferent de prinzator si visator,.. ideile tot vor pluti pana le va pescui cineva si le va da si nu lua, viata si energie creatoare si le va desavarsi..important e sa ajunga la noi…

dar revenind la povesti si la semiluna mea de sus, am vazut astazi ceva frumos ce cred ca am avut norocul sa-l prind ca zbor zburator ideatic de inspiratie.. am vazut un om in luna…nu, nu era rus,nici Nasa-os, era doar un om…cum asa? Iaca o sa va spun aici mai pe-ndelete, in cateva randuri scurte ce n-am pretentie sa fie neaparat versuri, ci doar ..ganduri…

Am vazut un om in luna,
era Omul cu palarie

da da, era chiar el
Omul cu palarie

statea sprijinit de luna unui bar

si astepta , o astepta pe ea

Amintirea..

ochii-i erau pamantii si-n lumea lor

privea din luna, luna noastra

a oamenilor veseli tristi

a oamenilor gri…

adanc in ganduri si-ncruntari

ca un Atlas privea prin zari

cum valurile zburdau vesel

in zboruri multe, efemere..

din gandurile lui de Chronos

ce-i Timpul mare si-i oprit,

el astepta o pasiune,

un val de viata si de viu

ce-ntr-o transcedere totala

sa treaca lumi, hotare mii

s-ajunga-n amintirea calda

la armonia de copil…

ce trist privea cand l-am vazut

de printre ramuri de maslin

fara sa stie ca-i surprins

de-un ochi deschis si nevazut

priveam la el din semiluna

si-ntelegeam trairi simtiri,

i-atribuiam povesti si dansuri

ii creionam coregrafii

asemeni unui milonguero

ce sta si-asteapta ne’ncetat

parfumul ei sa vina iar

si-n amintiri sa mai danseze

si-n pasi sa retraiasca iar

o voce, un pas, un bandoneon

un grai al tandelor de vals,

un tango-dialog y mas,

cuvinte melancolice in pasi

marturisiri ascunse-n dans..

Această prezentare necesită JavaScript.

Asa era omul din luna

Omul candid cu palarie,

ce astepta drept amintire

o reverie-ntr-o iubire..

Si am clipit fara sa vreau,

si gandul artei sublunare

se metamorfozase-n  Ea

femeia, dincolo de ea,

de Luna semilunei luni

de pe un brat de era grea.

Veni ca fluture de mai

se trasnforma in muza verii

si-n apele de iulii pline,

ea rupse lunii un patrar,

o bucatica ca din Rai,

ea luase lunii drept zalog

ca dupa viata-i planetara

sirena sa devina iar..

Femeia rupse cu blandete

o bucatica de-alba sticla

din semiluna albastrie

ce sta-n carlig de colivie,

pe cer de paturi si stelute,

si alte vietati marine..

si-ntoarse coala de hartie

si-ntoarse luna semilie

si cu-n suras de inceput

gandi si incepu a scrie…

( acasa, pe langa Tomis, ora 1.12, 26 iulie 2012, intr-o joi)

Imagini alese din picturile artistului Fabian Perez , alaturi de fragmente din filmul Tango Lesson de Sally Potter and Pablo Veron..intregul film aici..

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s